Peste 30 de turbine eoliene, zeci de parcuri cu panouri fotovoltaice, câteva centrale pe biogaz, precum și alte instalații particulare de energie regenerabilă au asigurat anul trecut 10% din totalul curentului electric produs în R. Moldova, exceptând zona transnistreană. Un raport al Agenției pentru Reglementare în Energetică pentru 2020 arată că energia regenerabilă a crescut cu 20% față de anul precedent. Aproape două treimi reprezintă energia eoliană, urmată de energia generată de biogaz și, cu o cotă mai modestă, de energia fotovoltaică.
<iframe src=”https://moldova.europalibera.org/embed/player/0/31360303.html?type=audio” frameborder=”0″ scrolling=”no” width=”100%” height=”144″ allowfullscreen></iframe>
Cele câteva zeci de turbine eoliene instalate în diferite localități ale țării în ultimii ani au pus în mișcare mai multe idei de afaceri în domeniul energiei verzi, generând până la urmă electricitate. Este ceea ce ar fi trebuit să se întâmple mai înainte, în trend cu toate țările europene, spune profesorul universitar Ion Sobor, care oricum se bucură că volumul de energie regenerabilă a crescut simțitor. În 2017 eolienele generau 7 mii kWh ca în 2020 să ajungă la 50 de mii kWh.
„În programele guvernărilor elaborate anterior în 2020 trebuia ca 20% din energia electrică consumată să fie de origine regenerabilă și, bineînțeles că, în primul rând eoliană. De ce nu se realizează pot să vă spun, ceea ce n-o să placă niciunui guvernant: nu este convenabil celor care importă energia de la Cuciurgan ca noi să producem energie regenerabilă. Orice kWh produs în Moldova micșorează veniturile lor. Ei o să stea, cum spune rusul vdoli i poperiok (din rus. – de-a curmezișul) tuturor investițiilor, tuturor inițiativelor, cum a și fost în ultimii 10-15 ani”.
Autor al unui Atlas al resurselor eoliene, profesorul Ion Sobor afirmă că în R. Moldova există un potențial mare de dezvoltare a acestui domeniu și că în următorii ani energia generată de vânt va crește semnificativ. Unul din motivele pentru care investițiile în turbine eoliene cunoaște un trend ascendent, spune expertul, este că agenții economici pot cere aprobarea la Agenția pentru Reglementare în Energetică a unui tarif reglementat pentru 15 ani, prin urmare obțin și garanția că electricitatea produsă va fi cumpărată de stat. Doar că până acum ANRE nu a explicat de ce oferă un tarif unui agent economic și cu totul alt tarif unui alt operator, este de părere Ion Sobor. Altfel spus, cadrul legal e prielnic dezvoltării energiei regenerabile, aplicarea deocamdată e neclară.
„Există vreo 37 de turbine implementate, de la Edineț și până la Săiți, niciuna nouă, toate sunt de mâna a doua. Ei, dar noi nu numai turbine de mâna a doua aducem. Ce-i drept, este greu să obțină acest tarif. Pentru persoana X îi dă, de exemplu, 1,24 lei pe un kWh, iar pentru persoana Y îi dă 70 de bănuți pentru același kWh. Care a fost criteriul? Ei nu au, spre deosebire de noi, programe software pentru calcul, iată, unde va fi domnul cutare – vântul este mai puternic și el va produce cu aceeași turbină mai multă energie, de aceea lui în dăm tarif mai mic. Și invers. Cine poate bate „respectiv” la ușă, mai bine acela primește tarif mai mare”.
După părerea unui alt expert din domeniu, inginerul Alexandru Bologa, reprezentând Facilitatea de Finanțare a Economiei Verzi (GEEF) a Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare, gustul pentru energia regenerabilă a venit și prin intermediul unor proiecte cu finanțare externă, cu componente de grant, subvenții sau doar împrumuturi preferențiale. Bunăoară, proiectul în cadrul căruia activează în prezent oferă credite, prin intermediul băncilor locale, atât agenților economici, cât și consumatorilor casnici interesați de reducerea cheltuielilor pentru electricitate, gaze și căldură.
Alexandru Bologa anticipează că producția de energie fotovoltaică, estimată numai la 4% din totalul energiei regenerabile în 2020, va crește, pentru că în ultimul timp au apărut zeci de parcuri care însă din varii motive încă nu au fost conectate cu rețelele naționale. Pe lângă toate aceste, Bologa susține că ANRE contabilizează numai surplusul de electricitate generat de companii, prin urmare energia totală produsă astfel ar fi mai mare.
„Interesul companiilor pentru fotovoltaice crește mai mult până la 1 MW. De ce? Pentru că pentru parcurile fotovoltaice până la 1 MW, conform legislației în vigoare și informațiilor de pe site-ul ANRE, este stabilit un tarif de 1,88 lei, fără TVA, și acest tarif rămâne neschimbat. Acest tarif este ca o garanție din partea statului pentru procurarea energiei electrice generate în decurs de 10 sau 15 ani. Energia electrică generată pe parcursul zilei este utilizată atât pentru reducerea consumului propriu, cât și pentru livrarea în rețea. Și perioada de recuperare a investițiilor la aceste proiecte nu depășește șase ani. Iar prin reducerea consumului propriu întreprinderea are o contribuție imensă la reducerea consumului energiei clasice”.
Interesul pentru instalații regenerabile vine la pachet cu ieftinirea tehnologiilor, care sunt mai performante decât în urmă cu câțiva ani, mai adaugă inginerul Alexandru Bologa.
Supported by
